Datorita unui concurs desfasurat ad-hoc pe Facebook am obtinut “cheia” de intrare la eveniment de la Victor Kapra, pentru care ii multumesc foarte mult. Petrecerea J&B a avut loc in Restaurantul Monte-Carlo de pe lacul Cismigiu. Ajuns la fata locului probabil mult prea devreme pentru multe standarde(adica 10, ora oficiala de incepere) am vazut ca era aproape gol. Cel putin am dat peste Andrei Cismaru care cumva ajunsese si mai devreme decat noi. Bineinteles ca pe parcursul serii bloggerii s-au acumulat, dar nu in numar foarte mare. probabil ca se pastreaza pentru seara asta la RoBlogFest.

Despre eveniment in sine, pot sa zic ca a fost conform asteptarilor din mai multe puncte de vedere.

Muzica, dupa cum stiam a fost un fel de house/trance/etc nu mai sunt la curent cu denumirile stilurilor muzicale asa ca nu stiu cum se mai numesc. Deci, chiar daca nu a fost muzica pe care in mod normal as asculta-o a fost foarte ok pentru ca nu ma asteptam sa puna muzica brittish indie rock.

Organizarea era destul de stricta. Adica cel putin la inceput, daca nu erai pe lista, nu intrai. Punct. Valabil si pentru cei ce aveau invitatiile de o singura persoana. N-as putea sa zic ce s-a intamplat tarziu in noapte, pentru ca de obicei pe la 2-3-4 se relaxeaza accesul la orice eveniment.

Decorul era chiar fain. Peste lac au pus afise ce se puteau vedea din restaurantul propriu zis transformat si branduit complet in scopul petrecerii sus-numite. Budele ecologice erau chiar ecologice. Dupa parerea mea erau noi noute, prea aveau de toate si nu erau murdare. Sidenote: inauntru aveau niste lanterne cu leduri pentru iluminarea intra-budistica agatate foarte simplu cu un carlig. Primul gand a fost ca cineva le va lua pe toate pana la sfarsitul serii. Unul din acei cineva a fost chiar din grupul nostru. Poate ca avea nevoie de lanterna sa lumineze pe sub pat, cine stie. Baietii poa’sa numereasca la buda si fara lumina.

Vedetele. Interesant erau si vedete. Eu l-am vazut pe Connect-R sau cum se scrie si pe Abramburica – Dana Rogoz. Probabil ca au mai fost si altii dar neurmarind in mod deosebit can-can, click etc., nu prea as avea de unde sa-i stiu.

Per total, pot sa zic ca pe durata sederii acolo m-am simtit bine si ca am plecat la timp. Nu de alta dar Bautura a fost la discretie. Pentru un motiv care mi-a scapat insa, nu aveau decat whiskey.

Poze nu am dar sunt sigur ca gasiti la Piticu pe blog. Vad ca inca n-a postat dar probabil vor aparea

Desigur, mersul cu bicicleta are nenumarate avantaje si nu e cazul sa le amintesc aici. De asemenea aparitia unor suporturi de biciclete pe langa statiile de metrou e o idee buna. Vii de acasa repede pana la metrou, lasi bicicleta in suport, iei metroul si ajungi la birou. Ar scurta intr-adevar timpul deplasarii zilnic.

Oricat de buna e ideea, daca e pusa in practica incomplet si fara a se tine cont de faptul ca traim in Romania, aceasta nu va functiona. Pentru ca la noi se fura orice. Iar bicicletele sunt la mare cautare, mai ales de cativa ani, toata lumea isi ia bicicleta. Si atunci evident ca nu prea ai chef sa-ti lasi bicicleta undeva in spatele intrarii de la metrou. Prea e prajitura pentru hotomani. Daca ar pune un fel de paza sau macar niste camere video si bineinteles un acoperis ca sa nu o ia ploaia ar fi un pic altfel… Parca as capata ceva incredere sa-mi las bicicleta. Pana atunci… Atentie la biciclete!

Aseara, gol fiind pe dinauntru am zis sa-mi fac plinul cu niste gunoaie ambalate. In acest scop trag Furia Verde la McDonald’s, punctul de lucru Pantelimon. Vine comanda si noi parcam cu gand sa stam la terasa, inauntru fiind oricum inchis avand in vedere ora tarzie. Acela a fost momentul cand am fost formal anuntati ca nu avem voie la terasa. WTF?! E ca la copii, un fel de ora inchiderii?…

Am mai fost la atatea McDonald’s drive-in si m-am ospatat la terasa din dotare fara nicio problema, alaturi de alti consumatori la orice ora din noapte. Se vede treaba ca indivizii nu stiu sa-si primeasca clientii… Oare seful stie? Sa-i spunem? In seara asta or fi alti oameni mai primitori? Mai sanatos pentru pateu ar fi totusi rarirea vizitelor. Pana la urma, it’s not Fast and it’s not Food…

Aseara, pentru ca era inca devreme dupa Blogoree, am dat si o fuga cu o buna parte din participanti si pana in Arthur Irish Pub sa ciocnim o Guinness neagra. Pe scurt cam tot twitterul era acolo. Istoria in imagini se poate vedea la cei Mahmuri si Informatori.

Tin sa felicit gazdele pentru palaria care a facut senzatie. Sa luam in considerare includerea in recuzita a unei palarii serioase…

Conceptul de fuck buddy e deja cunoscut si aplicat pe scara larga. Unii sunt si beneficiari ai acestei intelegeri mutuale, din pacate unii sunt si victime. Daca au noroc nu afla niciodata. Nu vreau sa tapez aceasta problema probabil pe larg discutata dar ma gandeam la ceva mai banal si anume clubbing buddy.

Clubbing buddies

Pe scurt un clubbing buddy este cineva pe care il suni ca sa iesi in vreun club aiurea atunci cand prietenii tai apropiati nu sunt disponibili.

Sa presupunem ca esti genul care iese mai des prin cluburi. Din nou, trecem peste motivatia acestui gen de comportament. Problema e ca pentru iesiri dese, multi oameni nu sunt disponibili, mai ales in timpul saptamanii. Asa ca usor, usor, se reuseste construirea unui cerc de cunostinte ce pot fi apelate in caz de nevoie.

Problema e ca unii oameni nu isi dau seama de asta si trateaza aceasta relatie ca fiind ceva mai mult(exact ca la un fuck buddy – cineva incepe sa dezvolte un oarecare atasament). Dar avand in vedere ca persoana e doar o solutie de back-up, se intampla ca cel care nu are totdeauna prietenii disponibili pentru ieseala sa nu-l mai caute pe respectivul in momentul in care el si  prietenii lui de-o viata ies la plimbare. Si bineinteles ca intervine un sentiment de tradare. Respectivul chiar credea ca exista o prietenie intre ei inafara clubului.

Deci, care sunt semnele dupa care iti dai seama ca esti un astfel de personaj, sau chiar tu esti unul care are astfel de cunostinte?

• esti trecut in agenda de telefon ceva gen Gogu Club A, Raul Fratelli etc.
• nu iesi la bere cu respectivul, ci doar in club
• discutiile sunt limitate inerent datorita zgomotului din locatiile frecventate
• discutiile sunt oricum despre ce se vede
• nu esti sunat prea des la ore normale
• daca esti sunat, de obicei pe la ora 1-2 noaptea in week-end pentru ca a ramas probabil singur
• in timpul saptamanii probabilitatea de apel telefonic creste, scazand si ora(9-10) pentru programare
• nu il iei cu prietenii tai, in excursii etc
• nu raspunzi la telefon in functie de cum bate vantul.

Bineinteles ca este foarte posibila si versiunea feminina, sau chiar o asociere mixta, dar pentru asta e bine ca cei in discutie sa nu fie implicati emotional. Altfel, se stie cum se termina o astfel de poveste.

In urma cu cateva luni bune cei de la Club Control au anuntat ca accesul in club va fi permis numai membrilor. In acest scop au distribuit niste cartonase colorate rosii urmand ca mai spre toamna sa faca carduri de acces pe baza acestor cartonase. E toamna tarziu. Ce s-a intamplat?

Mai nimic pana una alta. Nu mai exista pe pereti la intrare afise despre sistemul anuntat cu ceva timp inainte. Ideea era buna in sine: Avand in vedere pretentiile clubului, cardurile nu s-ar fi dat oricui. Pur si simplu te uiti la fata omului si iti cam dai seama daca are ce cauta in clubul Control. Chiar daca suna a discriminare nu are sens sa apara indivizi cum se pot gasi in ultimii ani in Club A. Adica tarani de-a dreptul ce au o atitudine deranjanta, ca sa nu mai vrobesc de nivelul transpiratiei si al mirosurilor revoltatoare ce se afla acolo.

Din fericire muzica nu este chiar “prietenoasa” pentru cei ce nu sunt obisnuiti cu ea si asta face o oarecare filtrare a publicului. Chiar eu am dus pe unii oameni prima data acolo si nu prea le-a placut. Asta e, de altfel nici mie nu prea mi-a placut muzica respectiva din prima, dar daca stai si o asculti iti dai seama ca are ceva interesant… indie rock, electo… Multe melodii sunt foarte vechi avand peste 20 de ani si totusi par atat de actuale. Cel putin muzica asta e buna pentru a opri invazia de cocalari

Neaplicarea sistemului de carduri se datoreaza afluxului de oameni, mai bine zis, a lipsei lor… Din pacate clubul nu este atat de populat pe cat era in primavara si mai niciodata nu se atinge o aglomeratie insuportabila. Ceea ce nu este un lucru rau, dar uneori da senzatia ca nu e suficienta lume. Ceea ce te face sa vrei sa pleci. Din pacate, nu prea exista alte locuri decente asemanatoare. Ar fi Tago Mago dar din ce am inteles e relativ slab populat

Intr-o seara, dar mai pe la ora 1 nu cu mult timp in urma eram pe la McDonald’s la Romana. Comandam un mediu-doua. Bineinteles, apare problema alegerii sucului. Ni se spune ca nu au decat Cola. Si chiar si asa, Cola respectiva provenea din sticle de 2 litri, nu din butoaile lor cu concentrat.(Evident, si cola la 2 litri provine din vreun concentrat ceva).

Mi s-a parut interesant totusi, faptul ca faptul ca nu mai aveau butoaie nu i-a oprit din treaba, ci au gasit o solutie. Asa ca in timp ce imipregateau meniul, ii puteam observa in spate cum turnau din sticla in paharele de carton, uitandu-se totusi cumva preocupati de faptul ca ceea ce faceau ei nu era chiar in job description…

Dupa cum spuneam intr-un post anterior, am revenit cu mai multe fenomene ce se intampla in acest minunat tinut care este Vama Veche. Avand in vedere ca este o zona turistica cu o perioada destul de scurta, fiecare “antreprenor” local incearca sa scoata un profit pentru tot anul, ajungand la unele chestii aberante si nesimtite fata de clienti.

Sa presupunem ca ai venit cu sticla de vin de acasa(Carrefour, Real etc) dar nu ai tirbuson. Pentru a ajunge la lichidul din sticla am cerut un tirbuson de la un magazin(cel de pe strada principala de langa plaja cu tejghe si deschidere mare, cred ca neoficial ii zice “Marius” si au Frape la bormasina). Daca as fi cumparat sticla de la ei, nu era nicio problema, ar fi deschis-o. Asa mi-au cerut 10 mii!!! Mi s-a parut cam nesimtire.

La o sticla de vin, daca tot il torni in pahare, ar merge si niste gheata. Tot la magazinul sus-amintit, am incercat sa cumpar gheata. Se vede ca baietii stiu sa faca afaceri asa ca pentru o punguta mica pe care o umpleau manual mi-au cerut 10 roni. Am zis WTF si am gasit la Bibi(culmea!) gheata ambalata in pungi de 2,5 kg la mai putin de 10 roni. Ulterior am vazut la magazinul Val-Mar din spate la Stuf si mai ieftin ca la Bibi.

Avand in vedere dezastrul din timpul noptii, pe plaja la Stuf raman foarte multe sticle, pet-uri, cutii de aluminiu si multe alte urme de civilizatie. Din pacate trebuie facut curat asa ca au fost tocmiti niste tigani ca sa adune mizeria in saci. Desigur, mai sunt si “voluntari” care fac aceasta treaba, desigur obositoare, pentru asta primind 2, poate 3 beri. Si chiar si asa se descurca deoarece nu cred ca au vreo problema sa “scurga” ce a mai ramas prin recipientele ramase pe jos si sa faca un mix bun.

Unii oameni sunt atat de lenesi sau pur si simplu nu au 10 mii sa se duca la WC. Si dupa cum se stie lenea genereaza creativitate, atunci cand esti pe plaja si vrei sa faci pipi fara utilizarea mijloacelor auxiliare exista doua metode: Una e sa faci pipi in mare. Simplu. A doua insa… (am si ilustratie)

… necesita un oarecare efort. Cum se procedeaza?

Se sapa o mica groapa in nisip, te intinzi pe burta deasupra gropii dai partea din fata a slipului putin jos si lasi sa se scurga cantitatea de lichid ce provoca dizconfort vezicii. Dupa care se face procesul invers, in principal se astupa groapa.

pipi pe plaja

Cat de in plina desfasurare sa fie criza ca sa fii atat de disperat sa obtii o spaga?  Dupa cum se vede din poza de mai jos, preturile nu sunt foarte minuscule, insa operatorul Marian are totdeauna un pix la indemana. Cu ajutorul lui a evidentiat ce era de fapt important pe nota de plata. Si eu ce sa inteleg din “Services not included”? Ca individul care ma serveste nu are salariu si nu este platit de patron? Deci lucreaza la negru sau cum? Mai treceti pe acolo si poate aveti sansa sa fiti si batuti pe umar si sa vi se arate obrazul: “Hai sefule, mai pune si tu 5 lei!”, nu doar sa vi se arate din pix cum se face educatie la client.

Nota de plata